fbpx Chișinău - junglă urbană | Instigare la ordine

2019-05-21

Chișinău - junglă urbană

Constanța Dohotaru

Constanța Dohotaru

Urbanist. Centrul de Urbanism

Nu este o noutate că centrul istoric al orașului este pe cale de dispariție. Monumente  arhitecturale dispar săptămânal din cauza lipsei unor regulamente pentru protejarea, conservarea și utilizarea patrimoniului.

Fiecare mare oraș din întreaga lume dispune de niște reglementări urbanistice foarte clare, care stabilesc de ce este nevoie și ce nu se permite să construiești sau să modifici. Aceste reglementări sunt niște anexe accesibile și ușor de înțeles din cadrul unor planuri urbanistice foarte bine elaborate din punct de vedere tehnic și teoretic. Ele sunt elaborate în mod transparent și participativ, ceea ce presupune, implicit, consultarea părerii cetățenilor.

Chișinăul nu este tocmai cel mai arătos oraș și cu siguranță nu e cel mai bun loc pentru poze de Instagram. De ce? Pentru că centrul nostru istoric nu are un regulament care ar conserva ce a mai rămas din el. Până în ziua de azi, orașul Chișinău nu dispune de un Plan Urbanistic General (PUG) care ar fi aprobat de Guvern.

Respectiv, ceea ce avem e un soi de anarhie urbanistică, iar tot pe ce se bazează autoritățile este bunul simț, uneori absent, al investitorilor. Investitori care, de dragul profitului, dar și din cauza unor proceduri legale dublate și neclare, preferă să mituiască pentru a putea obține certificatele necesare pentru construcție.

Ne-am propus să identificăm cauzele apariției construcțiilor ilegale și haotice în centrul istoric al Chișinăului și posibile soluții pentru a diminua amploarea schemelor de corupție existente. Am încercat să analizăm documentația urbanistică, care în loc să reglementeze construcțiile din centru, creează premise pentru interpretări și abuzuri, din cauza incoerenței, inexistenței sau neaprobării anumitor documente.

 

Haos la nivel de țară

Realizarea unei construcții implică o serie de decizii - începând cu zona unde urmează a fi amplasată construcția, tipul de materiale utilizate, identificarea și numirea muncitorilor angajați pe șantier etc. - un ghid care impune anumiți parametri necesari construcției. Scopul fiecărui plan este bine definit prin lege și include atât conținut generalist, cât și informații concrete, atât linii directoare, cât și reglementări specifice.

Conform legii nr. 835, Republica Moldova trebuie să dispună de un Plan de Amenajare a Teritoriului Național. Acest plan, fiind unul de importanță națională, trebuie să fie, întâi de toate, aprobat de legislativ. Planul a fost finalizat în 2007 de URBANPROIECT, dar nu a fost aprobat nici până în ziua de azi. Acest plan reglementează întreg teritoriul țării și reprezintă expresia spațială a programului de dezvoltare socio-economică a acesteia. Cu alte cuvinte, PATN are rolul de armonizare a dezvoltării durabile a teritoriului.

Documentul respectiv e necesar pentru realizarea Planurilor Urbanistice Generale ale unităților administrativ teritoriale componente - municipii, orașe și sate.

Planul de amenajare a teritoriului conține programe de măsuri pe termen scurt, mediu și lung, care privesc înlăturarea sau ameliorarea disfuncționalităților și a disparităților care se manifestă în acea zonă.

Planurile urbanistice se împart în 3 categorii:

  • Planul Urbanistic General (PUG),

  • Planul Urbanistic Zonal (PUZ) și

  • Planul Urbanistic de Detaliu (PUD).

Planul Urbanistic General (PUG) este cheia dezvoltării echilibrate a unui oraș. Acesta include analize, reglementări și un regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unității de bază. În același timp, PUG-ul stabilește norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi, în detaliu, la scară mai mică, PUZ-urile și apoi PUD-urile. PUG-ul orașului Chișinău a fost elaborat în 2007, dar nu a fost aprobat de Guvern nici până astăzi. În mare parte, acesta a fost schițat pe baza planurilor din 1978, reieșind din niște prognoze demografice învechite, fără o viziune culturală clară a conservării patrimoniului sau a dezvoltării turismului.

Conform arhitectului-șef al municipiului Chișinău, Sergiu Bozozan, PUG-ul nu a primit aviz pozitiv de la Ministerul Culturii și AȘM (Academia de Științe a Moldovei) din motiv că anumite compartimente ce țin de domeniile ecologiei sau economiei „nu au fost desfășurate suficient”. De asemenea, nu a fost aprobată nici schema complexă a transportului orașului Chișinău (problematice fiind străzile Bulevardul Cantemir și Strada Sfatul Țării, care străbat zona istorică).

PUG-ul a fost aprobat doar de Consiliul Municipal, iar Primăria se ghidează după acest document, fără o aprobare la nivel înalt. Acest lucru generează un spațiu imens pentru interpretări și încurajează diverse scheme de corupție.

În 2014, Primăria a publicat un caiet de sarcini care stipula necesitatea actualizării Planului Urbanistic General. Se menționa faptul că o parte din compartimentele acestuia au fost redactate cu incompetență, iar unele sarcini prioritare nu au fost realizate deloc. Prognozele demografice incorecte din cadrul acestuia au avut efecte nefaste asupra dezvoltării infrastructurii rutiere, sociale etc. De asemenea, se mai stipula că locuitorii au un interes mai mare față de salvarea patrimoniului, de viziunea culturală, dezvoltarea turismului, dar și față de imaginea, per ansamblu, a capitalei.

 

Regulamentul Local de Urbanism - componenta PUG-ului neaprobat

Chișinăul are un Regulament Local de Urbanism superficial și, deseori, în neconcordanță totală cu PUG-ul. Regulamentul Local de Urbanism (RLU), aprobat în 2007, împreună cu PUG-ul, stabilesc care zone sunt protejate, care sunt ariile de protecție ale monumentelor istorice, zonele de risc natural, zonele verzi cu interdicții de construire etc. Acest regulament conține codurile zonale care stipulează ce tip de construcții pot fi ridicate. De exemplu: R4 este codul pentru o mare parte a centrului orașului și permite înălțimea maximă de 10,5m, adică 3 niveluri. Arhitectul-Șef Borozan confirmă faptul că RLU-ul este un document depășit:

„RLU finisat în 2008, a fost elaborat pentru prima dată. Specialiștii noștri erau puțin pregătiți în materia respectivă, a fost invitat din România Dl. Țarălungă (arhitect, urbanist), care a elaborat conceptul lui, acesta conține multe lucruri negative.” ne spune Borozan.

Conform spuselor Arhitectului-șef, nucleul istoric trebuie să aibă un statut protejat, lucru deja prevăzut de legea nr.1530 din 1993 privind ocrotirea monumentelor, însă lipsește regulamentul pentru zona de protecție. Orice monument istoric trebuie să aibă reguli clare de întreținere, cum poate fi reconstruit, restaurat, ce funcții poate îndeplini ș.a.m.d. La noi aceste mecanisme de întreținere și protejare, pur și simplu, lipsesc. Toate proiectele trec prin Consiliul Național al Monumentelor Istorice, însă singurul principiu după care se conduce acest Consiliu e cel al gustului estetic și preferințelor personale ale consilierilor. Arhitectul-șef Borozan insistă pe necesitatea implementării unor Regulamente de Construire și Păstrare a edificiilor, cât și a tramei stradale (rețeaua de străzi, dintr-o localitate sau dintr-o porțiune a acesteia) din zona istorică.

„Noi cât de cât reglăm situația, în felul următor: Ministerul Culturii își dă acceptul la unele propuneri de construire, iar noi le examinăm la Consiliul Urbanistic de pe lângă arhitectul șef și decidem dacă permitem sau nu permitem [construcția].”,  

afirmă Sergiu Borozan

Datele statistice arată că din cauza nerespectării legislației, doar în municipiul Chișinău, din cele 977 de monumente existente în 1993, 257 au fost demolate(80), ruinate(17) sau supuse unor intervenții ilegale(160).

Monumentele istorice distruse

 

 

PUZ - subdiviziunea PUG-ului neaprobat

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este întocmit la o scară mai mică decât PUG-ul și are caracter de reglementare specifică, detaliată a dezvoltării urbanistice a unei zone din localitate. Acesta acoperă toate funcțiunile: locuire, servicii, producție, circulație, spaţii verzi, instituții publice etc. PUZ-ul asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile PUG-ului localității din care face parte.

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, acțiunile, prioritățile și reglementările de urbanism (permisiuni și restricții) necesar a fi aplicate în utilizarea terenurilor și conformarea construcțiilor din zona studiată. PUZ-ul reprezintă o fază premergătoare realizării investițiilor, prevederile acestuia realizându-se etapizat, în funcție de fondurile disponibile.  

De asemenea, e nevoie de PUD-uri (Plan Urbanistic de Detaliu) pentru fiecare cvartal în parte, pentru ca acestea să poată fi revitalizate (valorificarea cvartalelor centrale).

PUZ-ul Centru a fost elaborat de către ChișinăuProiect, în baza PUG-ului, cum se și practică. Respectiv, acesta presupune, la fel, lărgirea Bulevardului Cantemir și a străzii Sfatul Țării. PUZ-ul zonei centrale, la fel, nu a fost aprobat.

 

 

Procedura pentru obținerea actelor necesare construirii în țesutul istoric

Pentru a construi sau restaura un obiect în centrul istoric, dezvoltatorii trebuie să treacă printr-o procedură destul de complicată. Chiar dacă aceștia au bune intenții și dispun de finanțele necesare pentru a restaura un monument istoric, întâi de toate e nevoie de o schiță de proiect. Acest proiect este înregistrat pe ordinea de zi a Consiliului Național pentru Monumente Istorice (CNMI) și ulterior prezentat de către arhitectul care l-a elaborat. Dacă proiectul obține un aviz negativ, acesta este trimis spre revizuire, în baza recomandărilor primite de la același Consiliu. Procedura se repetă până la întrunirea tuturor cerințelor.

Pe scurt, CNMI este un consiliu subordonat Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, care este o copie a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din România. Unele din atribuțiile sale este de a propune monumente istorice pentru a fi incluse în Lista patrimoniului cultural şi natural mondial, de a aviza clasarea lor, dar și de a aviza secţiuni din proiectele planurilor urbanistice generale, zonale şi de detaliu, care au ca obiect monumente istorice de categorie naţională sau zone construite cu statut de monument de categorie naţională.

În cazul în care Consiliul a aprobat proiectul preliminar, proiectul urmează să fie revizuit de către Departamentul de Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare al Primăriei (DAURFP). Această procedură este necesară pentru a primi un certificat de urbanism de proiectare și poate dura până la 20-30 zile lucrătoare.

Acest document este înmânat arhitectului care dezvoltă proiectul, apoi împreună cu restul documentației este prezentat Consiliului de Administrație pentru examinare. Procedura este repetată până Consiliul oferă un aviz pozitiv.

Orice modificări ulterioare proiectului, fie acestea conceptuale sau finale, trebuie aprobate de CNMI. Acest lucru e valabil și pentru niște detalii minore, ca schimbarea formei ferestrelor sau utilizarea altor materiale de construcție. Partea problematică e că acest Consiliu nu are un regulament bine pus la punct, iar toate deciziile se iau în mod aleatoriu. Ceea ce duce nemijlocit la interpretări și acte de corupție.

După ce proiectul este aprobat de CNMI, acesta merge din nou la DAURFP care va emite o autorizație de construcție. În cazul în care Arhitectul principal al orașului nu are obiecții, proiectul va fi luat în considerare de către Consiliul Arhitectural al Chișinăului.

După ce au fost finalizate toate aprobările și verificările, dezvoltatorul primește un permis de construcție și poate începe munca. Toți cei care vor să construiască în centrul istoric sunt supuși acestei proceduri, indiferent de tipul clădirii, fie că este vorba de un monument sau clădire nouă.

Deși această procedură este prevăzută de lege, mulți dezvoltatori preferă să nu-și piardă timpul și banii. O bună parte din ei  încep construcția fără a primi toate documentele și avizele necesare, și o legalizează postfactum. Pentru că procedura, pe lângă faptul că e anevoioasă, permite mult spațiu pentru interpretări și pentru că, în ultimă instanță, aprobarea sau respingerea schițelor de proiect depind doar de factorul uman - părerea pur subiectivă a membrilor CNMI.

 

Obținerea autorizațiilor post-factum, prin instanță
Ambasada Franței

3 martie 2019. Poză: Dohotaru Constanța

Vlaicu Pârcălab 2: fostul sediu al Ambasadei Franceze

În lipsa unor criterii riguroase bine puse la punct, unii dezvoltatori apelează la niște scheme „ingenioase”. Aceștia ajung până la a-și decide problemele prin intermediul instanțelor. Un caz binecunoscut este cel al complexului rezidențial construit pe str. Vlaicu Pârcălab 2. Această stradă face parte din centrul istoric al municipiului Chișinău. Tot aici a fost cândva sediul  Ambasadei Franței. Această clădire este recunoscută drept un monument de arhitectură și este inclusă în registrul republican sub nr.308. La doar câțiva metri distanță, a fost construit un complex multi-etajat, iar misiunea diplomatică a fost silită să renunțe la acel loc. Acest caz a ajuns să fie discutat de cei mai înalți oficiali la Paris. Cum s-a ajuns aici?

Compania "Leiria Tur" SRL a fost înființată la 3 august 1999. Cea mai mare parte a acțiunilor (peste 80%) aparțin societății cipriote Hesperus Investments Limited, restul fiind repartizate între alți patru fondatori. La data de 30 mai 2013, ”Leiria Tur” a înaintat o cerere de autorizație de construcție primăriei, însă examinarea acesteia a fost suspendată în urma plângerilor formulate de misiunea diplomatică franceză.

Ce a făcut compania? A atacat Primăria în judecată și a câștigat - instanța a ordonat eliberarea permisului de construcție. Decizia instanței a fost ulterior susținută de Curtea de Apel Chișinău și, respectiv, de Curtea Supremă de Justiție.

La 13 februarie 2014, inspectoratul de construcții a emis ordinul de suspendare a valabilității certificatului de urbanism și a cerut primăriei să nu elibereze un permis de construcție pentru acest proiect. Certificat de urbanism pentru proiectare este un act cu caracter reglementator, eliberat de Direcția de Arhitectură și Urbanism, prin care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) prescripţiile şi elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, şi care permite elaborarea documentaţiei de proiect.

Inspectoratul și-a motivat decizia pe faptul că această clădire nu corespunde nivelului de înălțime și condițiilor de construcție și plasare.

 

legendaExtrase din Regulamentului Local de Urbanism al or. Chișinău

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Conform Regulamentului Local de Urbanism al or. Chișinău din 2007, anexat PUG-ului, lotul de pământ din jurul Ambasadei are codul R4, unde înălțimea maximă este de 10,5m - adică 3 niveluri. Clădirea ridicată pe acest lot are 10 niveluri.

În martie 2014, “Leiria Tur” a solicitat din nou primăriei autorizarea construcției. În aceeași zi, compania a scris o declarație privind începerea lucrărilor de construcții pe propria răspundere. Autorizația nu a fost niciodată emisă, iar în prezent construcția complexului rezidențial este finalizată.

Mai multe tipuri de scheme și clădiri istorice cedate prin instanțe putem găsi în studiul efectuat de Olga Antonova în 2017.

 

Regulamentul pentru Zona Istorică - o necesitate urgentă. Iarba mai verde din grădina vecinului.

România se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește situația patrimoniului arhitectural, însă acolo există un filtru adițional- Ordinul Arhitecților din România (OAR). OAR este o organizație profesională, iar activitatea sa constă în a convinge societatea că arhitectura reprezintă, în primul rând, un act de cultură de interes public, cu implicații urbanistice, economice, sociale și ecologice. Ordinul îndrumă arhitecții stagiari și organizează sesiuni de acordare a dreptului de semnătură. El protejează titlul și profesia de arhitect, promovând calitatea arhitecturii în toate formele ei. OAR susține calitatea arhitecturii prin evidențierea și promovarea reușitelor profesionale, prin explicarea fenomenelor și a condițiilor care le fac posibile.

În Republica Moldova, singura organizație obștească care reprezintă profesia de arhitect e Uniunea Arhitecților din Republica Moldova (UARM), însă aceasta se află de ani buni în hibernare.

 

Deci care ar fi cauzele ce predispun spre corupție?

Nebuloasa de regulamente urbanistice aprobate și neaprobate, unele chiar inexistente, crează loc pentru apariția schemelor de corupție, iar orașul Chișinău pierde constant din patrimoniul său valoros.

În astfel de condiții, cu reguli neclare de joc, bazate pe deciziile/opiniile subiective ale funcționarilor locali, oamenii de afaceri corecți,  străini sau autohtoni, vor evita să investească în această mlaștină imobiliară. Între timp, investitorii-rechini împânzesc orașul cu blocuri excesiv de înalte, cu un aspect estetic discutabil și cu o calitate a construcției care pune în pericol viața citadinilor.

Factorii ce favorizează apariția schemelor de corupție și a construcțiilor ilegale în centrul istoric al Chișinăului sunt numeroși:

- Inexistența planurilor urbanistice aprobate la nivel național;

- Inexistența unui PUG aprobat pentru orașul Chișinău de către Guvern, dar aprobat de CMC;

- Inexistența Regulamentului pentru Zona Istorică;

- Birocrația oficială: sunt necesare numeroase aprobări și autorizații de la diverse APL-uri; sau ministere la diferite etape ale ciclului de proiectare, fiecare oferind o oportunitate de luare de mită;

- Lipsa unui cod deontologic profesional al arhitecților și urbaniștilor;

- Lipsa unui Ordin de Arhitecți și Urbaniști;

- Interesele înalte politice în sfera funciară;

- Lipsa de transparență în luarea deciziilor în cadrul APL-urilor;

- Nerespectarea regulamentelor de consultare publică;

- Salariile mizere ale funcționarilor din direcțiile responsabile din cadrul Primăriei;

- Lipsa personalului calificat;

- Organigrama APL-urilor învechită, apărută la începutul anilor 2000, din cauza cărora atribuțiile funcționarilor nu corespund nevoilor actuale ale departamentelor.

 

Concluzii și Recomandări:

Incidența mitei și a schemelor de corupție în sectorul de inginerie și construcții este mai mare decât în oricare altă industrie și are un impact major și de lungă durată:de la dubla contabilitate, la scăderea calității vieții locuitorilor pe termen lung și ireversibil, datorită, inclusiv, schimbării iremediabile a caracterului și aspectului orașului Chișinău, dar și pierderii patrimoniului arhitectural.

Reducerea corupției și a ineficienței în sectorul construcțiilor reprezintă o provocare complexă pentru guvernare, iar reformele sunt necesare la nivelul mai multor etape - de la licitarea celor mai mici prețuri și pregătirea proiectelor, acestea fiind adesea neglijate, până la îmbunătățirea transparenței și a responsabilităților, și consolidarea standardelor profesionale, și a managementului calității. Este esențial ca realitățile instituționale locale să fie luate în considerare atunci când se decide o combinație de reforme adecvate în orice economie particulară. O bună practică ar fi ca toate reformele să fie aplicate reieșind din contextul local (resursele umane și financiare).

 

Recomandări pentru Autorități:

- Reducerea la maxim a factorului uman în luarea deciziilor, acesta fiind înlocuit de reglementări stricte, ajustate la normele europene;

- Crearea unei comisii mixte compusă din experți locali, străini, reprezentanți din societatea civilă pentru elaborarea caietului de sarcini la zi pentru un PUG nou;

- Lansarea concursului pentru elaborarea PUG-ului pentru echipe mixte: specialiști locali și străini;

- Actualizarea Regulamentului Local de Urbanism anexat PUG-ului;

- Elaborarea Regulamentului arhitectural pentru Zona Istorică și protecția monumentelor arhitecturale, urbane și naturale;

- Elaborarea de către APL a PUZ-urilor și PUD-urilor pentru stabilirea limitelor, funcțiunilor și reglementărilor urbanistice;

- Anunțarea concursurilor de către APL pentru terenuri / clădiri pe funcțiuni și reguli prestabilite;

- Parteneriate public-privat pentru proprietățile municipale;

- Elaborarea unei pagini web pentru Direcția de Arhitectură și Urbanism;

- Sporirea transparenței întregului proces și facilitarea accesului la banca de date ce țin de terenuri, proprietari, etape și documentație;

- Eficientizarea comunicării dintre diversele Departamente municipale ce țin de construcții și spațiul public;

- Elaborarea proiectelor de lege pentru stoparea construcțiilor ilegale, amendarea usturătoare a încălcărilor și demolarea construcțiilor ilegale. - Revizuirea listei cu monumente istorice pentru a o aduce la zi permanent;

- Elaborarea unui Regulament detaliat pentru ca orice cetățean să poată înainta clădiri pentru lista de monumente istorice;

- Organizarea consultărilor publice conform legislației în vigoare și luarea în calcul a părerii cetățenilor și a societății civile.

 

Recomandări pentru fiecare cetățean:  

- Orice locuitor al or. Chișinău poate deveni un cetățean activ care să-și aducă aportul la stoparea neregularităților urbane care ne distrug orașul.O poate face cel puțin consultând Ghid-ul „Curs de Activism Civic”.

- Este recomandată verificarea documentației cu privire la construcție și terenul pe care urmează să fie ridicată casa ca aceasta să corespundă legislației în vigoare. Trebuie să existe autorizația pentru construcție, decizia primăriei cu privire la repartizarea terenului, proiectul aprobat al construcției, cu toate avizele experților.

- Dreptul la informare este unul din drepturile fundamentale ale cetățeanului. Acesta poate depune solicitări în formă scrisă pentru a obține informații sau înregistra video legat de orice eveniment cu caracter public care reprezintă interes. Fiecare cetățean are Dreptul la o justiție echitabilă.

- Urmărirea și participarea activă la întâlnirile în prefecturile din sectoare unde sunt organizate consultări publice cu privire la noile PUZ-uri, PUD-uri sau proiecte concrete pentru a fi la curent, a-și exprima opinia și a denunța neregulile depistate.

- Monitorizarea constantă a întregii activități a Autorităților Publice Locale și raportarea neregulilor.

 

 

Proiectul „Instigare la ordine”: comunitatea împotriva corupției este implementat de CPR Moldova cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova / Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectului și opiniile exprimate în cadrul acestei publicații țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova

Soros Moldova
Jungla Urbană