fbpx Corupția și Întreprinderile Mici și Mijlocii: impact și percepție. | Instigare la ordine

Corupția și Întreprinderile Mici și Mijlocii: impact și percepție.

2020-03-19

Introducere

Pornind de la gravitatea fenomenului corupției, în general, și nivelul înalt al corupției în Republica Moldova, prezentul studiu analizează impactul acesteia asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. Studiile din domeniu subliniază dificultatea aprecierii exacte a nivelului corupției și a impactului acesteia asupra diferitelor domenii, fapt pentru care, în majoritatea cazurilor, se recurge la analiza percepției acestui fenomen de către cetățeni sau grupuri țintă. Percepția corupției, ca și corupția în sine, este considerată un fenomen cultural, care depinde de înțelegerea de către societate a ceea ce este o regulă și respectiv o deviere de la regulă. De asemenea, percepția depinde și de valorile personale și morale ale fiecărui cetățean în parte sau business, în cazul studiului de față.

CPR Moldova Înterprinderile Mici și Mijlocii

 

Înțelegea percepției corupției de către sectorul ÎMM facilitează aprecierea impactului asupra acestui sector. Este unanim admis de doctrina economică că ÎMM-urile au o importanță majoră pentru creștere economică sustenabilă, iar înțelegerea principalelor impedimente create de corupție în calea dezvoltării acestui sector este vitală. La momentul de față, statul Republica Moldova nu analizează influența negativă pe care o are corupția asupra dezvoltării sectorului ÎMM, și respectiv contribuției acestuia la formarea PIB, invocând doar existența altor impedimente, cum ar fi: barierele administrative și legislative, accesul limitat la finanțare, etc. În același timp, o conștientizare a importanței luptei cu practicile de corupție în domeniul ÎMM va ajuta la identificarea formelor acestor practici, instituțiilor  ce le inițiază, împrejurărilor în care acestea se inițiază și va contribui la definirea soluțiilor, inclusiv pentru politici de stat și măsuri de combatere.

Pentru a aprecia nivelul de dezvoltare al întreprinderilor mici și mijlocii în R.Moldova studiul de față pornește de la cele mai importante elemente, cum ar fi: ponderea ÎMM-urilor în totalul întreprinderilor, ponderea angajaților ÎMM-urilor în totalul angajaților precum și contribuția ÎMM-urilor la formarea PIB. În Uniunea Europeană 99.8% din totalul companiilor reprezintă ÎMM-uri, care angajează formal 66.3% din totalul angajaților și contribuie la PIB în măsura de 56%. În Moldova primele două indicatoare sunt comparabile cu cele din statele dezvoltate: 98.7% ponderea în total întreprinderi și ponderea angajaților de 60.7%. Ceea ce ridică întrebări este contribuția acestui sector la formarea PIB de doar 31%, înregistrând o creștere nesemnificativă de doar 2.7% din 2010 până 2018.

Întrucât Guvernul Republicii Moldova de mai bine de zece ani declară că a înțeles importanța sectorului ÎMM, implementând multiple programe guvernamentale de dezvoltare, proiecte și înființând, în 2007, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului ÎMM (ODIMM), prezentul studiu presupune că anume neglijența în lupta cu corupția a dus la subdezvoltarea acestui sector și, respectiv, a contribuției acestuia la creșterea economică.

Ipoteza a fost confirmată prin totalizarea și consolidarea datelor deja existente cu privire la corupție și ÎMM-uri în Republica Moldova, precum și verificarea ultimelor evoluții în percepția ÎMM-urilor a corupției și barierelor pe care aceasta le creează în afaceri.

Astfel, rezultatele studiului arată lipsa de încredere în organele de stat din partea ÎMM-urilor, 60% din respondenți percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă sau chiar foarte redusă. Această neîncredere se materializează în topul celor mai corupte organe de stat, în care intră Serviciul Fiscal, organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică. Interesant este faptul că pe parcursul ultimilor ani componența listei celor mai corupte organe de stat nu se schimbă, ceea ce se schimbă este doar poziționarea acestora în topul respectiv. Această persistență în top este explicabilă, întrucât statul nu întreprinde măsuri de combatere a corupției în aceste instituții, iar în același timp le dă un nivel critic de putere asupra mediului de afaceri și favorizează contactul acestor instituții cu business-ul. De aici rezultă și împrejurările în care business-ul se confruntă cel mai des cu aspect legate de corupție, și anume, controalele exercitate de instituțiile statului, obținerea actelor permisive, procesul de achiziții publice și operațiunile vamale. Principala formă pe care o îmbracă actele de soluționare neoficială a problemelor ÎMM cu sectorul public sunt banii (81%), și anume taxele neoficiale achitate  de către business pentru: a urgenta obținerea celor ce i se cuvin prin lege, pentru a evita neplăceri cu organul de stat, pentru a evita sau reduce amenda sau pentru a scăpa de presiunea organului de stat. În majoritatea cazurilor inițiatorul actului de corupție este organul de stat, cu sau fără aplicarea presiunii.

Cel mai îngrijorător aspect se referă, totuși, la pasivitatea ÎMM-urilor în lupta cu corupția și lipsa eticii în operarea afacerii. Rezultatele arată un nivel înalt de nedenunțare a actelor de corupție cu care s-au confruntat ÎMM-urile, dar și lipsa implementării unor principii etice sau instrumentelor și procedurilor interne de prevenire și sancționare a actelor de corupție, cum ar fi codul de conduită sau procedura de stabilire a existenței unui conflict de interese. Cauzele nedenunțării sunt diferite: lipsa încrederii în organele statului, frica sau necunoașterea legislației în domeniu, pe când cauzele abordării neetice în afaceri se datorează particularităților de natură culturală și morală, dar și lipsei cunoștințelor antreprenoriale.

Antreprenorii,  ca și statul, trebuie să înțeleagă importanța impactului corupției asupra dezvoltării business-ului, care nu se reduce doar la apariția unor costuri adiționale din cauza plăților neformale barierelor ce pun presiune financiară, administrativă și cea a riscurilor unui mediu nefavorabil asupra business-ului, dar merge dincolo și  contribuie direct la: exodul forței de muncă, economia tenebră, concurența neloială, sistemul judecătoresc ineficient, accesul limitat la finanțare și alte bariere serioase în calea dezvoltării unei afaceri. Suntem obișnuiți să separăm corupția de celelalte bariere și să o privim doar prin prisma unui impact direct (cost, presiuni, riscuri), dar pentru o percepție corectă, trebuie să nu neglijăm și impactul indirect al acestui fenomen, care contribuie la apariția, menținerea și chiar creșterea celorlalte bariere în calea business-ului.

Prezentul studiu explică toate corelațiile din domeniul impactului corupției, dar și analizează percepția corupției de către ÎMM-uri, făcând concluzii în baza analizei datelor primare și secundare existente. Datele secundare fiind legislația națională, studiile naționale și internaționale și datele statistice. Datele primare includ rezultatele totalizate ale întâlnirilor CPR Moldova cu reprezentanții sectorului ÎMM din Bălți, Soroca, Ștefan Vodă, Comrat și Cahul în perioada octombrie-decembrie 2019, precum și rezultatele chestionarului “Aprecierea impactului corupției asupra Întreprinderilor Mici și Mijlocii precum și percepția corupției de către acestea”, completat de către ÎMM-uri în perioada 28 ianuarie -4 februarie 2020. Eșantionul acoperit este de 270 de respondenți reprezentând ÎMM la nivel național (55,7 mii ÎMM conform datelor statistice pentru anul 2018), cu marjă de eroare 5%, nivelul de confidență 90%.

CPR Moldova Interprinderile Mici și Mijlocii

 

 

Definiția, costul și nivelul corupției

Corupția nu are o definiție precisă și unanim admisă. Acest fenomen acoperă atât acțiuni ilegale, condamnate penal și administrativ, cât și cele imorale, condamnate de opinia publică. Percepția și definiția corupției diferă în funcție de țară, regiune, cultură. O definiție folosită des la nivel mondial este cea a Transparency International „Corupția este un abuz al puterii încredințate, în interes privat”[1]. O altă definiție internațională este cea din Convenția Civilă privind corupția: „faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit care afectează exercitarea normală a unei funcții sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit”[2].

În ce privește Republica Moldova, legea integrității[3] definește corupția ca fiind „utilizare a funcției, contrar legii, în interes privat. În acest sens, utilizarea poate avea loc în cadrul entităților publice sau private, în mod direct de către deținătorul funcției, sau indirect de către intermediari, iar interesul privat poate fi propriu pentru deținătorul funcției sau pentru alte persoane”. De asemenea, actele de corupție sunt definite în Codul Penal ca fiind „Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia”[4].

Indiferent de definiția adoptată, cert este că acest fenomen are multiple influențe negative asupra societății, putând lipsi cetățenii de libertate, sănătate, bani și chiar viață. Costurile corupției sunt enorme. Conform World Economic Forum 2019, costul corupției pentru țările în curs de dezvoltare este de 1.26 trilioane de dolari, echivalent al economiilor Elveției, Belgiei și Africii de Sud calculate împreuna. Puțin mai bine stau țările dezvoltate, de exemplu Uniunea Europeană apreciază costul anual al corupției pentru membrele sale la, în jur de, 132 miliarde de dolari. Cea mai recentă cifră pentru Republica Moldova se estimează la nivelul de 8-13% din PIB, adică 11.8 miliarde lei pentru anul 2016 [5] sau în jur de 25 miliarde lei pentru 2018[6]. Din total de 1.27 miliarde de lei mită plătită de către moldoveni în 2014, plățile de 387 milioane de lei aparțin business-ului[7].

 

Impactul corupției asupra Înterprinderilor Mici și Mijlocii CPR Moldova

 

Pentru o mai bună înțelegere a nivelul corupției în Republica Moldova putem apela și la studii internaționale, efectuate periodic de către organizațiile de mare notorietate, ca parte a proiectelor la nivel mondial. Astfel, nivelul corupției în țara noastră este reflectat în următoarele studii internaționale:

 

  1. Transparency international corruption perception index (CPI). Pentru anul 2019[8] Republica Moldova a înregistrat un CPI scor de 32 de puncte[9], plasându-se pe locul 120 din 180 țări. Pentru comparație, în 2018, Moldova, cu un scor de 33 puncte, a fost pe locul 117 din 180 de țări. Coborârea este și mai evidentă dacă comparăm evoluția pe o perioada mai lungă, de exemplu locul 102 din 180 în anul 2015.
     Impactul Corupției Asupra Înterprinderilor Mici și Mijlocii CPR Moldova
     
  2. World Economic Forums 2019 Global Competitiveness Report [10], conform căruia incidența corupției constituie 33.0, unde 0 - societatea cu nivel înalt de corupție, 100 – fără corupție.
  3. Moldova Scorecards 2020, Millennium Challenge Corporation[11] care arată probleme semnificative în procesul de control al corupției la un nivel de doar 26% (-0.21 puncte, în condițiile în care pragul minim pentru grupul țărilor în care intră Moldova este de 0.00).
     

Corupția, fiind un fenomen grav și complex, care afectează toate domeniile de funcționare a unui stat și generează costuri pentru toată societatea, trebuie combătută prin diferite acțiuni, politici, norme legislative și implementarea eficientă a acestora. Bineînțeles, statul are o funcție primordială în lupta cu corupția, dar pentru un rezultat fezabil, acesta trebuie să coopereze cu societatea și mediul de afaceri, care, la rândul lor, trebuie să să devină proactivi în lupta împotriva corupției.

În țările în curs de dezvoltare, inclusiv R. Moldova, unul dintre cele mai afectate de corupție sectoare ale business-ului este cel al întreprinderilor mici și mijlocii. Aceasta se datorează, în mare parte, posibilităților reduse de a „lupta” cu funcționarii de stat corupți, de a promova interesele sale la nivel național, precum și a comodității soluționării diferendelor apărute pe cale „amiabilă”,  adică prin  folosirea practicilor corupte. În același timp, sectorul ÎMM are o importanță majoră în creșterea economică și orice influență negativă asupra acestui sector ar însemna o influență negativă asupra dezvoltării economice în sine.

 

Întreprinderile Mici și Mijlocii și importanța acestora pentru creșterea economică

Definiția întreprinderilor mici și mijlocii, la fel, diferă de la un stat la altul, iar elementele caracteristice sunt prevăzute de legislațiile naționale și, de obicei, se referă la numărul de angajați, cifra de afaceri și/sau volumul activelor. În cazul R. Moldova ne referim la legea nr.179 din 21.07.2016 „cu privire la întreprinderile mici și mijlocii”. Articolul 4 din această lege definește ÎMM-urile ca fiind întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: „au un număr mediu anual de salariați de până la 250; și realizează o cifră anuală de afaceri de până la 50 de milioane de lei sau dețin active totale de până la 50 de milioane de lei, conform ultimei situații financiare aprobate”. De menționat, că această prevedere corespunde criteriilor aplicate în Uniunea Europeană (UE), cu excepția monedei în care se calculează cifra anuală de afaceri, această fiind de 50 milioane de euro.

Indiferent de criteriile acceptate pentru definiția ÎMM, importanța acestora pentru creștere economică sustenabilă este unanim admisă în practică și doctrină. Conform raportului UE: “ÎMM-urile constituie o parte obligatorie a structurii comerciale și industriale datorită cantității acestora și studiilor efectuate în domeniu și afectează toate sectoarele ale economiei cum ar fi producerea, comerț și servicii prin contribuirea la majorarea angajărilor în câmp de muncă și nivelului de bunăstare a cetățenilor”[12].

Cu toate că ÎMM-urile sunt de o importanță majoră pentru aproape toate economiile mondiale, importanța acestora este și mai mare pentru țările în curs de dezvoltare[13]. Aceste țări trebuie să să depună eforturi considerabile pentru creșterea ÎMM-urilor, cel puțin din două motive:

  • Dezvoltarea ÎMM-urilor este un instrument eficient în lupta împotriva sărăciei[14].
  • Dezvoltarea ÎMM-urilor este o piatră de temelie a inovațiilor și a creșterii sustenabile.

Aceste două motive sunt bineînțeles interdependente, dacă dezvoltarea ÎMM-urilor contribuie la creșterea economică, această contribuie și la reducerea sărăciei.  R. Moldova este considerată o țară în curs de dezvoltare și se află printre țările cu cel mai mare nivel de sărăcie din Europa și Asia Centrală, având titlul de cea mai săracă țară din Europa [15].

Banca Mondială (BM) subliniază importanța [16]  ÎMM-urilor pentru țările în curs de dezvoltare. BM vede această influență majoră prin crearea locurilor de muncă și contribuția la formarea PIB. Datele statistice arată, la nivel mondial, o pondere de 90% a ÎMM-urilor din totalul companiilor și 50% din totalul a forței de muncă, angajate formal. Cifre comparabile vedem și în Uniunea Europeană: 99.8% din total companii reprezintă ÎMM, care angajează formal 66.3% din totalul angajaților.

Întrucât ÎMM-urile contribuie substanțial la creșterea economică stabilă și dezvoltarea țării[17], statul este obligat să susțină acest sector. Aparent, Republica Moldova a înțeles importanța sectorului ÎMM, implementând multiple programe guvernamentale de dezvoltare, proiecte și înființând în 2007, după exemplu altor țări, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului ÎMM (ODIMM). Tot aparent, conform datelor statistice, sectorul ÎMM este în creștere, unele cifre fiind comparabile cu cele din UE, cum ar fi ponderea ÎMM-urilor în totalul întreprinderilor de 98.7% și ponderea angajaților în totalul angajaților de 60.7% (date pentru 2018). Totuși, unul dintre elementele esențiale nu arată o creștere dorită, și anume cel de contribuție la formarea produsului intern brut (PIB).  În statele-membre ale UE, precum și în alte state dezvoltate, această contribuție este în mediu de 56% [18] , pe când în R. Moldova de doar 31% [19], fiind în creștere nesemnificativă în ultimii ani, de doar 2.7% (31% în 2018, comparativ cu 2010 - 28.3% din PIB[20]). Pentru aceeași perioadă 2010-2018 toți ceilalți indicatori legați de ÎMM-uri au arătat o creștere mai semnificativă. O astfel de subdezvoltare a contribuției la PIB trebuie studiată îndeaproape putând avea multiple motivei: bariere administrative, legislative, acces limitat la finanțare, povara fiscală, lipsa previzibilității activității de întreprinzător, economia tenebră și corupția. Un astfel de studiu ar trebuie să ia în considerare încă două elemente importante:

Un astfel de studiu ar trebui să ia în considerare încă două elemente importante:

  • În R. Moldova e cu mult mai ușor să deschizi o afacere decât să o închizi. Până în 2018, țara noastră a înregistrat o creștere în cadrul ratingului  internațional Doing Business, făcut de Banca Mondială împreuna cu IFC [21]. Studiul arată că în Moldova este destul de ușor, ca timp și bani, să înregistrezi o întreprindere. Astfel, se deschid mai multe companii, care sunt ulterior incluse statistic în totalul ÎMM-urilor. Ulterior acestea devin inactive și nu contribuie nici la formarea PIB, nici la angajarea în câmpul muncii. Logica data se confirmă prin datele statistice ce arată că în 2018 peste 13% din ÎMM-uri sunt inactive [22]. Conform Biroului Național de Statistică, o întreprindere inactivă este întreprinderea care nu a înregistrat cifra de afaceri sau nu a avut salariați pe parcursul perioadei de referință. La fel, e posibil ca aceste companii să facă parte din economia tenebră. Respectiv, astfel de întreprinderi ar trebui să fie excluse din numărul total de ÎMM-uri, ceea ce va scădea ponderea ÎMM-urilor din numărul total al întreprinderilor.
  • O parte din întreprinderile active preferă să lucreze parțial neformal, contribuind la economia tenebră. Este foarte greu de stabilit exact ponderea economiei tenebre. Totuși pot fi identificate câteva estimări minime, precum datele de pe www.statistica.md, ce rată o pondere a economiei tenebre de 28% din PIB în 2018, în creștere 5.8% față de anul 2010. Și contribuția business-ului formal la economia tenebră este în creștere de la 5.6% la 10%, comparând aceleași perioade [23].
  • Corupția este un factor determinant în menținerea economiei tenebre totale și celei parțiale, aducând beneficii imediate atât business-ului neonest, cât și funcționarilor de stat corupți.

Față de cele de mai sus, se impune o înțelegere mai bună a cauzelor ce duc la subdezvoltarea sectorului ÎMM-urilor, contribuției acestuia la formarea PIB și, în consecință, la creșterea economică. Ipoteza prezentului studiu este că anume neglijența în lupta cu corupția a dus la subdezvoltarea acestui sector, întrucât există o corelație negativă între fenomenul corupției și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.

 

Impactul corupției asupra sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în Republica Moldova

Tot mai multe studii arată o influență negativă și devastatoare a corupției asupra investițiilor, capitalului uman, reducerea sărăciei, eficienței sectorului public și privat, și, ca urmare, asupra creșterii economice. De exemplu, studiul “The economic Costs of Corruption: A Survey and New Evidence” efectuat de Axel Dreher și Thomas Herzfeld arată că, în mediu, la nivel global, o creștere a nivelului corupției cu un punct procentual (p.p.) determină încetinirea creșterii PIB cu 0.13 p.p[24] Pentru nivelul corupției în Republica Moldova această scădere constituie 0.12 p.p. [25] Luând în considerare interdependența între creștere economică/creștere PIB și volumul investițiilor în sectorul privat, precum și o eficientă funcționare a acestuia, putem ușor observa influența negativă a corupției asupra dezvoltării economice în Republica Moldova, exercitată prin barierele impuse în dezvoltarea business-ului, inclusiv ÎMM-urilor. Această deducție este, de fapt, confirmată de studii efectuate în Republica Moldova, care evaluează impactul corupției asupra afacerilor ca fiind negativ, limitând dezvoltarea și eficiența acestora.

Conform studiului “Enterprise Survey, Moldova 2019” făcut de Banca Mondială “Corupția este o barieră importantă ce pune o presiune administrativă și financiară asupra întreprinderilor, creează un mediu de afaceri nefavorabil prin subminarea eficienței operaționale și majorarea costurilor și riscurilor asociate administrării unei afaceri private” [26]. Tot acest studiu relevă că, incidența firmelor care au plătit mită cel puțin o dată este de 12%. Iar top trei situații în care se recurge la acte de corupție, precum oferirea cadourilor sau plățile neformale, sunt: obținerea autorizațiilor în construcții (22%), asigurarea contractelor cu instituții guvernamentale (12%)[27] și întâlnirile cu reprezentanții organelor fiscale (10%) [28].

Banca Mondială consideră că reglementările ineficiente creează oportunități pentru solicitarea mitei și, drept urmare, companiilor li se solicită de către oficialii de stat plăți neformale. Astfel de plăți pot fi destul de înalte și se adaugă la costurile deja existente legate de administrarea unui business, dar în același timp creează impedimente în calea dezvoltării unei afaceri [29]. Conform aceluiași studiu, corupția în Republica Moldova intră în top zece constrângeri ale mediului de afaceri, plasându-se pe locul șase, cu un nivel mai înalt decât în Europa și Asia Centrală. Totuși, din analiza celorlalte constrângeri, putem observa prezența unor domenii care la rândul lor sunt influențate de fenomenul corupției, cum ar fi: lipsa personalului calificat, instabilitatea politică, economia tenebră, accesul la finanțare, sistemul judecătoresc, normele vamale și cele de comerț și legislația muncii. Această împrejurare face ca impactul corupției asupra mediului de afaceri să fie și mai considerabil.

Un alt studiu,  “Evaluarea impactului strategiei naționale de integritate și anticorupție – Moldova 2017” [30] confirmă caracterul grav al corupției evaluat cu un scor mediu de 2.2 puncte de către business [31], precum și incidența înaltă a practicilor de corupție, întrucât 30% din respondenți s-au confruntat cu acte de corupție pe parcursul anului 2017. De menționat că ponderea ÎMM-urilor printre respondenții acestui studiu este de 97%. Cei mai mulți respondenți sunt convinși că în prezent nu se întreprind suficiente măsuri pentru a descuraja implicarea agenților publici în acte de corupție, iar cazurile de sancționare sunt extrem de rare.

Conform rezultatelor chestionarului “Aprecierea impactului corupției asupra Întreprinderilor Mici și Mijlocii, precum și percepția corupției de către acestea”, [32] 46% din respondenți ce reprezintă doar ÎMM-urile la nivel național au răspuns că fenomenul  corupției împiedică foarte mult desfășurarea afacerilor mici și mijlocii, iar 15% consideră că acest fenomen blochează activitatea ÎMM-urilor. Majoritatea respondenților (77%) au relatat că practicile de corupție și plata mitei/favoruri necuvenite sunt răspândite în mare sau chiar foarte mare măsură în domeniul afacerilor mici și mijlocii.

 

Impactul corupției asupra Înterprinderilor Mici și Mijlocii CPR Moldova

 

Pentru a afla mai mult despre impactul corupției asupra ÎMM-urilor în teritoriu, CPR Moldova a organizat întâlniri cu  reprezentanții acestui  sector în Bălți, Soroca, Ștefan Vodă, Comrat și Cahul. Reprezentanții ÎMM-urilor au punctat principalele domenii, care, după părerea lor, influențează negativ dezvoltarea afacerilor pe care le conduc:

  • controale de stat abuzive cu intimidarea companiilor de bună-credință, precum și amenzile aplicate disproporționat încălcărilor săvârșite și în detrimentul instituției avertismentului;
  • lipsa transparenței decizionale și previzibilității activității de întreprinzător;
  • concurența neloială, inclusiv cu economia tenebră și deținătorii de patentă de întreprinzător; 

  • sistemul judecătoresc ineficient și cheltuieli mari în procesul de contestare a sancțiunilor aplicate;

  • lipsa forței de muncă calificată;

  • lipsa resurselor financiare și accesul limitat la finanțare, inclusiv granturi nerambursabile;

  • regim fiscal inechitabil;

  • norme și proceduri vamale inechitabile;

  • lipsa suportului statului și a dialogului constructiv cu mediul de afaceri.

 

Impactul negativ al corupției asupra ÎMM-urilor poate fi direct și indirect. Cel direct constă în:

  • presiunea financiară asupra ÎMM-urilor prin adăugarea la costurile administrării afacerii deja existente, a unor costuri neformale (mită), formale injuste (amenzi abuzive sau exagerate) și a costurilor legate de contestarea acestora (onorarii avocat, taxă de stat);

  • presiunea administrativă ce constă în presiunea morală din partea organelor statului, timpul dedicat interacțiunii cu organele statului și soluționării problemelor apărute;

  • presiunea riscurilor administrării unei afaceri în mediul nefavorabil sau ostil;

 

CPR Moldova Intergritatea instituțiilor publice

 

Impactul indirect al corupției ce se manifestă prin crearea celorlalte bariere în calea dezvoltării business-ului, cum ar fi:

  • Lipsa forței de muncă. Această se datorează exodului populației din Republica Moldova. Există corelație pozitivă între nivelul corupției și migrația forței de muncă, adică cu cât mai mare este nivelul corupției cu atât mai multă forță de muncă pleacă din țară, și invers [33].

  • Economia tenebră.  Acest fenomen este interdependent de corupție, întrucât este asociat evaziunii fiscale în țările cu venituri mici. Multe afaceri rămân în umbră total sau parțial și își asigură această poziție prin mituirea oficialilor de stat. În țările sărace economia tenebră și corupția sunt fenomene complementare, și nu substituenți [34]

  • Concurența neloială, rezultat al corupției.Statul trebuie să pedepsească astfel de acțiuni anticoncurențiale și să ia decizii în favoarea societății. Deseori, din cauza funcționarilor corupți statul eșuează. Influența negativă a corupției asupra concurenței nu se reduce doar la a da mită pentru a dobândi avantaje concurențiale, dar și a crea probleme concurenților, a scăpa de controale de calitate și legalitate, a reduce costuri și a obține contracte prin procedura de achiziții publice [35].

  • Sistemul judecătoresc este ineficient în mare parte datorită corupției infiltrate în acest sistem și reforma justiției este cerința numărul unu față de R. Moldova din partea donatorilor și partenerilor de dezvoltare. 

  • Acces la finanțare. Unele studii conchid că acolo unde corupția este mai înaltă, e mai probabil că ÎMM-urile se vor abține de la contractarea creditelor bancare comparativ cu firmele mari [36]. Chiar dacă nu am găsit alte dovezi empirice a influenței corupției asupra accesului la finanțare, bazându-ne pe răspunsurile ÎMM-urilor, care au inclus băncile în topul celor mai corupte instituții (3%), au indicat corupția ca barieră în obținerea granturilor nerambursabile, și având în vederea imaginea proastă a sectorului bancar după furtul miliardului, putem conclude că în R. Moldova această influență negativă există.
     

    Impactul corupției asupra Înterprinderilor Mici și Mijlocii CPR Moldova


     

Analiza de mai sus arată cât de profund și complex este impactul corupției, influențând negativ dezvoltarea ÎMM-urilor prin diferite metode, domenii și procedee. Studiile empirice elaborate în alte țări în curs de dezvoltare sugerează că există un declin al sectorului ÎMM de 36.12%, odată ce corupția crește cu 1% [37].

 

Percepția corupției de către Întreprinderile Mici și Mijlocii

Predispunerea de a plăti mită se corelează pozitiv cu percepția cetățeanului asupra corupției. Indexul de percepție a corupției ne ajută să măsurăm acest fenomen și să stabilim formele cel mai des practicate, ca să întreprindem acțiuni de combatere. Un nivel înalt al percepției poate avea un efect de bumerang prin generarea unei “culturi de neîncredere” fața de anumite organe de stat, crearea unei norme de „a oferi cadouri” și, respectiv, creșterea, și mai mare a corupției.

În acest context sunt interesante datele studiilor referitor la percepția corupției în Republica Moldova. Totuși prezentul document se va referi doar la concluziile studiilor în care a participat mediul de afaceri, primordial sau exclusiv, compus din întreprinderi mici și mijlocii.

Astfel, rezultatele chestionarului “Aprecierea impactului corupției asupra Întreprinderilor Mici și Mijlocii precum și percepția corupției de către acestea” (în continuare Chestionar CPR) arată că ÎMM percep integritatea sectorului public din Republica Moldova ca fiind redusă (45%) sau chiar foarte redusă (15%), întrucât în relațiile acestuia cu mediul de afaceri, des sau foarte des se solicită mită. Percepția asemănătoare privind etica și integritatea în activitatea sectorului public o au și respondenții studiului CIVIS apreciind nivelul acestora la 4.8 puncte [38]. Acest indicator arată clar nivelul înalt de neîncredere al business-ului în organele statului, ceea ce este influențat de nivelul înalt de corupție, dar are și un potențial efect de “bumerang”, când primele gânduri ale antreprenorului înainte de a se adresa la organele statului ar fi “Pe cine cunosc eu acolo?”.

 

CPR Moldova coruptie

 

Neîncrederea ÎMM-urilor în sectorul public se reflectă în topul celor mai corupte organe de stat, în fruntea căruia se află Serviciul Fiscal, urmat de organele administrației publice locale, poliție, instanțele judecătorești, Serviciul Vamal, Procuratura și Centru Național de Sănătate Publică [39]. Această percepție se coroborează cu rezultatele studiului făcut pe parcursul anului 2017 de către IDIS Viitorul [40] și CIVIS,  cu rezultatele totalizate ale întâlnirilor CPR Moldova cu reprezentanții sectorului ÎMM-urilor din Bălți, Soroca, Ștefan Vodă, Comrat și Cahul [41], precum și concluziile raportului de activitate CNA pentru anul 2019, după cum urmează:

  • Cele mai corupte organe sunt CNSP, poliția, Serviciul Vamal, procuratura, Serviciul Fiscal, instanțele de judecată și APL-urile,  conform studiului efectuat de către IDIS Viitorul în topul celor mai corupte organe intră.

  • 32% din agenții economici afirmă că fenomenul corupției în sistemul judiciar, fiscal, vamal control al calității produselor și în procedurile de achiziții publice este printre principalele obstacole în activitatea lor, conform studiului CIVIS.

  • Cele mai corupte organe, care creează bariere în calea dezvoltării afacerilor- Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal și APL-urile, enunțând și celelalte instituții din topul de mai sus, conform ÎMM-urilor din teritoriu.

  • Ministerul Afacerilor Interne, cel al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, primăriile, dar și Serviciul Vamal sunt printre instituțiile, unde au fost depistate cele mai multe acte de corupție, în anul 2019, conform CNA [42].



    Plasarea acestor instituții în topul celor mai corupte este explicabilă:

  • Aceste instituții au un nivel critic de putere față de mediul de afaceri prin competențele lor de a efectua controale, a emite acte permisive, a sancționa și aprecia natura ilicită a faptelor comise de business sau împotriva business-ului (infracțiuni, contravenții).

  • Contactul reprezentanților acestor instituții cu business-ul este favorizat de către stat prin legislație ambiguă, necesitatea majorării veniturilor la bugetul statului, și lipsa unui control eficient asupra acestor instituții.

  • Statul nu întreprinde măsuri eficiente pentru a combate practici de corupție în aceste organe, așteptând că sistemul se va curăța de la sine.

 

CPR Moldova Cele mai coruptie instituții

 

În ceea ce privește rotația acelorași organe de stat în topul celor mai corupte instituții, este posibil că această să se datoreze efectului “bumerang” descris mai sus, dar și politicii statului și acțiunilor acestuia de majorare a responsabilităților acestor organe fără controlul asupra corupției, cum ar fi introducerea moratoriului la controale (aparent o acțiune pozitivă) urmată de controale excesive după terminarea moratoriului, combinate cu necesitatea creșterii veniturilor la bugetul statului pe fundal de lipsă totală a unor măsuri de combatere a corupției în organele ce asigură cea mare pondere în cadrul veniturilor bugetului național. De exemplu, Serviciul Vamal în 2019 a transferat în bugetul public național cu 1.48 miliarde lei (+7%) mai mult decât în 2018 și a majorat valoarea în vamă cu 88 milioane lei (+14%), rămânând în același timp în topul celor mai corupte instituții de stat în percepția business-ului[43].

Poliția, Procuratura, instanțele de judecată fac parte din justiția moldovenească, percepută ca fiind coruptă și ineficientă nu doar de cetățenii R. Moldova, ci și de partenerii și donatorii externi.

În ceea ce privește autoritățile publice locale, conform unui alt raport al CNA [44] s-a constatat că "ponderea cazurilor de corupție documentate ar constitui în jur de 30% din numărul total de primarii ce dispun de consilii locale”, subliniind că "evoluția infracțiunilor de corupție în administrațiile publice locale denotă tendința tot mai accentuată a funcționarilor publici de rang înalt și mediu de a folosi situația de serviciu în interes personal și material”. Se poate de adăugat că anume organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova favorizează răspândirea corupției la nivel de APL întrucât împarte o țară foarte mică în 32 de raioane, 61 de orașe și 916 sate (comune), care dispun de consilii sătești/orășenești, creând prin asta cu mult mai multe oportunități pentru acte de corupție.

Încă un element ce explică topul instituțiilor corupte se referă la împrejurările în care business-ul se confruntă, în mod direct, cu aspecte legate de corupție. Conform Chestionarului acestea sunt: controalele exercitate de instituțiile statului, obținerea actelor permisive, procesul de achiziții publice și operațiunile vamale [45]. Fapt confirmat și prin rezultatele totalizate ale întâlnirilor CPR-Moldova cu reprezentanții sectorului ÎMM-urilor, în cadrul cărora printre cele mai grave probleme cu care se confruntă antreprenorii au fost numite:

  • Actele de corupție practicate de către reprezentanții statului în timpul controalelor și în procesul aplicării amenzilor;

  • Actele de corupție practicate de către reprezentanții statului în alte domenii cum ar fi achizițiile publice, „unde se solicită neformal o plată de minim 10% din valoarea contractului”;

  • Supraevaluarea valorii în vamă a mărfurilor, care „nu doar stagnează importurile, dar și creează premise pentru renunțarea la activitatea de antreprenor”.

Principala formă pe care o îmbracă actele de soluționare neoficială a problemelor ÎMM-urilor cu sectorul public sunt banii (81%), pe când favorurile, contactele și cadourile sunt populare în egală măsură.

 

CPR Moldova Centrul de Politici și Reforme Coruptie Anticoruptie

 

Primordial business-ul plătește mită pentru a urgenta obținerea celor ce i se cuvin prin lege (40%), pentru a evita neplăceri cu organul de stat (35%), pentru a evita sau reduce amenda (29%) sau pentru a scăpa de presiunea organului de stat (24%). Aceasta determină, într-o anumită măsură, inițiatorul actului de corupție, care în 52% de cazuri este organul de stat, cu sau fără aplicarea presiunii [46]. În cadrul întâlnirilor CPR Moldova cu reprezentanții ÎMM-urilor, aceștia din urmă au remarcat că “Dacă mediul de afaceri opune rezistență la solicitările ilegale ale funcționarilor, acțiunile organelor de control devin, pe alocuri, abuzive și grosolane”. Totuși, 12% din respondenți au recunoscut că au inițiat actul de corupție, ceea ce este destul de semnificativ pentru nivelul de suspiciune și neîncredere a populației chiar și fața de reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale. Un procent mare al răspunsului “Nu știu” (28%) comparativ cu alte întrebări din chestionar poate fi un indicator că o parte din cei care au inițiat actul de corupție au optat să dea un răspuns neutru.

Multe studii concluzionează că una din cauzele menținerii corupției este  lipsa unor principii etice în activitatea business-ului. De exemplu, studiul efectuat de IDIS Viitorul arată că antreprenorii din Republica Moldova nu cunosc și nu implementează instrumente, și proceduri de prevenire și combatere a corupției. Astfel, 76.5% de companii nu au proceduri prin care să fie prevenită și sancționată mita, iar 66.1% - nu dispun de proceduri prin care să fie prevenite conflicte de interese [47].

Pe lângă lipsa de etică, o altă problemă în lupta cu corupția este rata înaltă a nedenunțării actelor de corupție de către business (absenteism). Conform studiului IDIS Viitorul 79.3% din antreprenori nu s-au plâns pe actele de corupție în 2017. Rezultatele Chestionarului CPR din 2020 arată că 82% din ÎMM-uri preferă să nu sesizeze pe nimeni despre actul de corupție. Antreprenorii explică absenteismul prin lipsa încrederii în organele statului (42% conform Chestionarului CPR și 46.7% conform studiului IDIS Viitorul) și frică. Conform studiului CIVIS motivul constă în lipsa protecției în cazul denunțării unui act de corupție de pe urma căruia business-ul a avut de suferit, percepția acestuia fiind la nivel de 1.9 puncte [48].

Cei puțini care denunță, totuși, actele de corupție, preferă să apeleze la ONG-uri, asociațiile de business și poliție [49]. Asta denotă, încă o dată, lipsa încrederii în organele de stat, inclusiv în capacitatea sau/și dorința acestora de a soluționa sesizarea. În altă ordine de idei, în teritoriu poliția este singura alternativă, oamenii de afaceri subliniind “lipsa asociațiilor de business în regiuni” și că “existența acestora ar facilita promovarea intereselor companiilor mici și mijlocii, și ar oferi suport în lupta cu corupția” [50]. În general, ÎMM-urile din teritoriu sunt cu mult mai dezavantajate în ce privește accesul la informație, oportunitățile de finanțare, dialogul cu reprezentanții statului și oportunitățile de dezvoltare. Aceste aspecte sunt bine cunoscute de Guvernul R.Moldova și se reflectă în lista priorităților Strategiei de dezvoltare a ÎMM-urilor pentru anii 2012-2020, la punctul “2.2.5. Dezvoltarea ÎMM-urilor în regiuni” care propune ca politica regională să fie focusată pe dezvoltarea sectorului ÎMM-urilor și “pe dezvoltarea industriilor producătoare de produse cu valoare adăugată înaltă, atragerea investițiilor, transferul de tehnologii, îmbunătățirea infrastructurii și calității mediului”. Din discuțiile avute cu antreprenorii din teritoriu rezultă că aceștia nu cunosc despre prioritățile Guvernului în sectorul ÎMM și nu simt nici o îmbunătățire a situației urmare a implementării acestor priorități [51].

 

Impactul corupției asupra Înterprinderilor Mici și Mijlocii CPR Moldova

 

Concluzii

Analiza datelor existente arată că sectorul ÎMM este subdezvoltat, având o contribuție insuficientă la formarea PIB și, respectiv, la creșterea economică în Republica Moldova. Deși, aparent, statul recunoaște importanța ÎMM-urilor pentru economia națională, acesta nu enumeră corupția printre cauzele subdezvoltării acestui sector. În același timp, atât studiile internaționale cât și naționale arată date alarmante cu privire la nivelul corupției și incidența înaltă a acestor practici în relațiile statului cu mediul de afaceri.

În baza datelor primare și secundare disponibile, prezentul studiu a stabilit existența unui impact negativ al corupției asupra dezvoltării Întreprinderilor Mici și Mijlocii în Republica Moldova. Acest impact este atât direct, cât și indirect. Impactul direct se materializează prin presiunea financiară, administrativă și cea a riscurilor operării unei afaceri într-un mediu nefavorabil, pe când cel indirect ia forma unor bariere primordial apărute și menținute datorită nivelului înalt de corupție, cum ar fi lipsa forței de muncă, economia tenebră, concurența neloială, sistemul judecătoresc ineficient, accesul limitat la finanțare.

 

Impactul corupției asupra Înterprinderilor Mici și Mijlocii CPR Moldova

 

Percepția corupției de către sectorul ÎMM-urilor este negativă, oamenii de afaceri atestând nivelul scăzut de integritate a sectorului public, lipsa încrederii în organele de stat, incidența înaltă a practicilor de corupție și imixtiunea statului în bunul mers al afacerilor. Reprezentanții business-ului cred că statul nu întreprinde suficiente măsuri pentru a stopa acest fenomen ilicit și a ajuta business-ul să se dezvolte. În același timp, se observă o rată înaltă a absenteismului ÎMM-urilor în lupta împotriva corupției prin nedenunțarea cazurilor de corupție cu care se confruntă, și lipsa implementării unor politici și proceduri anticorupție și anti conflict de interese în cadrul întreprinderilor.

Putem afirma că statul are o funcție primordială în lupta împotriva corupției, dar pentru un rezultat fezabil, mediul de afaceri și societatea trebuie să contribuie la această luptă. Pe de altă parte, în condițiile în care statul are doar abordare declarativă în lupta împotriv  corupției și nu întreprinde măsuri concrete, care ar contribui la ridicarea nivelului de încredere fața de politica acestuia, majoritatea ÎMM-urilor nu sunt motivate să lupte cu corupția fără ajutorul din partea organelor abilitate și preferă să nu meargă împotriva tendințelor existente pentru a nu pierde ”avantajul competitiv” fața de concurenții  care apelează la soluționarea problemelor  prin practici corupte. Din păcate, după 28 ani de independență în R. Moldova este mai ușor, eficient și ieftin să soluționezi problemele apărute prin apelarea la practici  corupte.

 

Evident, toate aceste procese reprezintă un cerc vicios, care trebuie să fie întrerupt cu orice preț dacă se dorește, într-adevăr, o creștere economică semnificativă și sustenabilă, iar responsabil pentru acest pas este statul.

 

Recomandări

Principalele recomandări trebuie să se refere la intensificarea luptei împotriva corupției în toate domeniile și la orice nivele: reforma justiției, asigurarea concurenței loiale, lupta cu economia tenebră, reforma administrației publice etc. De asemenea, statul trebuie să conștientizeze influența negativă pe care o are corupția asupra sectorului ÎMM-urilor și să includă acțiuni de luptă cu corupția în strategia de dezvoltare a sectorului dat. În cadrul acestui proces, pentru o mai bună înțelegere a gravității problemei și aprobarea unor acțiuni relevante, este util să se recurgă la efectuarea unui studiu empiric prin analiză regresivă, ce va arăta corelația exactă între corupție și dezvoltarea sectorului ÎMM-urilor, . De asemenea, luând în considerare importanța sectorului  pentru economia națională, dezvoltarea acestuia trebuie să fie inclusă în prioritățile Guvernului Republicii Moldova.

Întrucât măsurile de mai sus au un caracter strategic și complex, și sunt de durată, între timp pot fi îmbunătățite alte aspecte legate de mediul de afaceri, în general, și ÎMM-uri în special, precum:

Asigurarea previzibilității și predictibilității activității de întreprinzător. Aceste principii au fost introduse în legislația R.Moldova încă din 2006 prin legea nr. 235 “cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător”. Din păcate, statul permanent încalcă aceste principii în activitatea executivului și legislativului, punând business-ul în fața faptului împlinit. Acest lucru afectează planificarea și eficiența afacerii, și creează oportunități pentru funcționarii corupți ce pot  pune presiune asupra antreprenorilor sau pot extorca mită. ÎMM-urile sunt, desigur, o pradă mult mai ușoară în comparație cu business-ul mare, întrucât nu au resurse umane și financiare, și deseori nu beneficiază de ajutorul asociațiilor de business.

Asigurarea transparenței în procesul decizional și a unui dialog constructiv, și continuu cu mediul de afaceri. Aceste principii tot se regăsesc în legislația în vigoare, dar de asemenea nu se respectă sau se respectă doar formal. Chiar dacă se pot găsi online proiecte de acte normative și legislative, deseori nu este suficient timp pentru studiul acestora și un mecanism clar de interacțiune cu cei care vor fi afectați de schimbări. Consultările se fac doar cu asociațiile de business proactive și deseori doar la insistența acestora, și în majoritatea cazurilor nu sunt constructive, statul preferând doar să salveze aparențele. Astfel, ÎMM-urile, mai ales în teritoriu, nu sunt la curent cu schimbările propuse, nu au oportunitate de a se exprima, ca în sfârșit să cadă pradă funcționarilor corupți. Statul trebuie să treacă de la comportamentul ostil și punitiv, la unul prietenos și preventiv în scopul ridicării moralului antreprenorilor care lucrează legal și menținerea acestora în câmpul legalității prin informare la timp în vederea evitării încălcărilor.

Reducerea interacțiunii business-ului mic și mijlociu cu organele statului, implementarea mai aprofundată a conceptului de e-guvernare și economie digitală. Studiul evidențiază că majoritatea actelor de corupție au loc în momentul interacțiunii directe a ÎMM-urilor cu reprezentanții statului, datorită existențeifactorului uman. Interacțiunea dintre antreprenori și funcționarii publici trebuie redusă la maximum, inclusiv prin implementarea unor soluțiii digitale. Înființată în 2010, Agenția de guvernare electronică ar trebui  să-și concentreze eforturile în mai multe domenii prioritare, unul din ele fiind legat de dezvoltarea sectorului ÎMM-urilor . Mai multe țări au reușit să contribuie la dezvoltarea sectorului  prin instrumente de e-guvernare, mai ales în ceea ce privește administrarea fiscală și costurile conformității.

Reducerea costurilor conformității fiscale pentru ÎMM-uri. Există dovezi empirice, și Moldova nu este o excepție, a costurilor disproporționat de mari legate de conformitatea fiscală (costuri ocazionate de raportare, depunere declarații, restituire TVA, etc) pentru ÎMM-uri comparativ cu business-ul mare. În principiu, toate acțiunile legate de respectarea legislației fiscale sunt identice pentru toate întreprinderile, doar că pentru întreprinderile mici aceste costuri sunt disproporționat de mari. Având în vedere că, datorită corupției, ÎMM-urile suportă costuri suplimentare legate de administrarea business-ului, statul trebuie să micșoreze povara costurilor de conformitate pentru acest sector.

Finalizarea procesului de anulare a patentei de întreprinzător și trecerii deținătorilor acesteia la o formă de organizare juridică ce implică transparență și evidență fiscală. Majoritatea ÎMM-urilor consideră patenta de întreprinzător  o formă de concurență neloială și au dreptate. Existența acestui instrument, introdus în Moldova în 1998, nu mai poate fi justificată în 2020, cu atât mai mult în 2022. Anularea acestuia a fost de mai multe ori solicitată de mediul de afaceri din cauza lipsei de: transparență, evidență fiscală și disciplină fiscală. Aceste aspecte  plasează patenta într-un domeniu necontrolat, apropiat economiei tenebre, ce denaturează concurența loială. Atât timp cât statul favorizează inegalitatea subiecților economici în fața legilor economiei de piață, alte eforturi ale statului de susținere a ÎMM-urilor vor fi ineficiente.

Revizuirea conceptului controlului de stat în cazul sectorului ÎMM-urilor. Pentru a reduce interacțiunea dăunătoare cu organele de stat se cere reducerea substanțială a controalelor de stat în cazul ÎMM-urilor sau  efectuarea acestora doar în cazul încălcărilor flagrante sau în baza unei analize de risc. La momentul de fața noțiunea de analiză de risc din legea “privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător” este vagă și lasă la aprecierea organului de stat modalitatea de apreciere a riscurilor, ceea ce duce la excesul de putere din partea acestora. O altă ambiguitate pasibilă de a fi folosită ca justificare a abuzurilor este prevederea art.7 din legea “cu privire la întreprinderile mici și mijlocii”, menită aparent să înlăture presiunea controalelor asupra ÎMM-urilor în primii trei ani de la înregistrare, dar pe de altă parte permite aceste controale cu titlu consultativ. Această presiune, deseori, este amplificată de combinația -ÎMM nou înființat, neinformat și funcționar de stat corupt. În acest context, considerăm necesară modificarea acestei prevederi, în sensul interzicerii oricăror controalele (cel puțin pentru o perioadă) în cazul ÎMM-urilor în primii trei ani de activitate.

Reforma administrativ-teritorială. Având în vedere corupția la nivel de APL, această reforma ar reduce semnificativ oportunitățile pentru practicarea actelor de corupție, prin reducerea numărului de primării și consilii locale. În prezent,  numărul acestora este exagerat de mare pentru un stat atât de mic.

Simplificarea procedurilor de eliberare a actelor permisive prin înlăturarea birocrației existente. Trebuie să recunoaștem că, începând cu 2004, s-au făcut multe îmbunătățiri la acest capitol prin Ghilotina actelor permisive, implementarea Ghișeului unic și alte proiecte. Totuși, sistemul nu funcționează la maximă eficiență, mai ales în teritoriu, întrucât nu a exclus - interacțiunea cu organele de stat, ”plimbările” inutile pentru a obține diverse documente sau taxele excesive. Procedura de obținere a actelor permisive se află pe locul doi la capitolul împrejurările în care se solicită mită.

Îmbunătățirea reglementărilor vamale. Lipsa integrității Serviciului Vamal (stabilită prin percepția mediului de afaceri) trebuie combătută prin îmbunătățirea reglementărilor vamale  în domenii ca certificat de origine, valoare în vamă, acces la sisteme simplificate, principii de bună-credință în relațiile cu business-ul, transparența și eliminarea abordării discreționare, etc. Aceasta va asigura reducerea oportunităților pentru practicarea actelor de corupție. De exemplu, recentele modificări a legislației vamale, inclusiv cu privire la declarația valorii în vamă, chiar dacă sunt binevenite, lasă posibilitatea abordării discreționare și abuzurilor din partea Serviciului Vamal.

Implementarea unui regim fiscal echitabil și stabil, cu aplicarea, pentru o perioada limitată, a unui regim fiscal relaxat pentru sectorul ÎMM-urilor. Regimul fiscal influențează dezvoltarea ÎMM-urilor și creșterea economiei tenebre. Este dovedit că un regim fiscal rigid, inechitabil și imprevizibil  influențează creșterea economiei tenebre și stopează dezvoltarea ÎMM-urilor. Multe țări au optat pentru implementarea scutirilor fiscale temporare pentru sectorul ÎMM-urilor sau cel puțin stabilirea unui regim fiscal relaxat pentru acest sector.

Facilitarea accesului la finanțare prin oferirea unor condiții lejere pentru ÎMM-uri. Sigur, accesul la finanțare depinde foarte mult de dezvoltarea sistemului bancar. Totuși, statul trebuie să vină cu programe speciale de creditare a ÎMM-urilor și chiar să ia asupra sa un rol de mediator de credite pentru sectorul respectiv (prin ODIMM, spre exemplu). De asemenea trebuie facilitat accesul ÎMM-urilor la achizițiile publice și la fondurile prin organizațiile non-bancare (Fondul Creditelor garantate de Stat, Livada Moldovei). Este necesară, totodată, elaborarea legislației cu privire la sistemele alternative de finanțare, cum ar fi crowdfunding și peer to peer. O simplificare a sistemul de înregistrare a gajului ar fi, la fel,binevenită.

Educarea ÎMM-urilor în domeniul luptei cu corupția, legislației cu privire la corupție și a bunelor practici antreprenoriale anticorupție. Pe lângă programele implementate de ODIMM în domeniul educației antreprenoriale, este necesară educarea ÎMM-urilor în ceea ce privește etica în afaceri și lupta cu corupție. De exemplu, mulți antreprenori nu cunosc ce prevede legislația în cazul denunțării actelor de corupție, crezând că vor fi trași la răspundere dacă depun denunțul sau nu înțeleg valoarea adăugată a procedurilor interne anticorupție.

În concluzie, trebuie menționat faptul că oricare din recomandările de mai sus pot fi denaturate din cauza corupției și a manipulărilor politice, neproducând rezultatul scontat. Moldova are deja exemple unor reforme împrumutate din UE, susținute de partenerii străini ce trebuia să aibă un impact pozitiv (votul uninominal, reforma judecătoriilor economice, etc), dar s-au dovedit a fi nocive datorită realităților din țara noastră. Din aceste motive lupta cu fenomenul corupției este una primordială, iar abordarea statului în acest domeniu trebuie să fie una complexă, strategică și intransigentă.

 

Autoare: Iolanta Mura

Redactare: CPR Moldova - Centrul de Politici și Reforme

 

Anexe:

 

  1. https://www.transparency.org/what-is-corruption#define , traducere din engleză al autorului.
  2. Consiliul Europei, Strasburg, 04.11.1999, ratificată de R.M. prin Legea 542 din 19.12.2003.
  3. Legea 82 din 25.05.2017, integrității, art.3
  4. Art. 324 “Corupere pasivă”, Cod penal al R.M., actele de corupție sunt prevăzute și de alte articole în funcție de domeniul (public/privat), acte de corupție (corupere activă, trafic de influență, etc).
  5. https://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/Costul_coruptiei_in_Republica_Moldova_RO.pdf , Expert-grup, 2017.
  6. Procentul calculat din PIB pentru anul 2018, conform datelor Biroului Național de Statistică.
  7. Studiul Expert-Grup, ”Costul corupției în Republica Moldova și cine îl suportă”, 2017
  8. Studiul Transparency International
  9. 32 puncte din 100, unde 0 –societatea cu nivel înalt de corupție, 100 – fără corupție. Un scor mai jos de 50, este unanim admis ca un nivel îngrijorător de corupție.
  10. http://reports.weforum.org/global-competitiveness-report-2019/competitiveness-rankings/#series=TRANSPARENCYCPI
  11. https://www.mcc.gov/who-we-fund/scorecard/fy-2020/MD
  12. EC, 2003, traducerea autorului.
  13. Berry, 2007, traducerea autorului
  14. Warner 2001:61, traducerea autorului.
  15. http://documents.worldbank.org/curated/en/168451467995808859/pdf/105722-WP-P151472-PUBLIC-Moldova-Poverty-Assessment-2016.pdf
  16. https://www.worldbank.org/en/topic/smefinance
  17. Japonia (1948), SUA (1954), India (1954), Turcia (1976), Tanzania (1966), etc
  18. https://www.statista.com/statistics/878412/number-of-smes-in-europe-by-size/
  19. Conform datelor https://statistica.gov.md/index.php?l=ro pentru anul 2018
  20. Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012-2020, pagina 1.
  21. Pentru 2019 ratingul este în scădere cu 4 puncte, de la 44 în 2017 la 48 în 2019.
  22. https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6540
  23. https://statistica.gov.md/search.php?go=1&l=ro&q=economia+neobservata
  24. https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=734184
  25. Studiul Expert-Grup, ”Costul corupției în Republica Moldova și cine îl suportă”, 2017
  26. Enterprise Survey, Moldova 2019, World Bank, EBRD, p.9
  27. achiziții publice
  28. Enterprise Survey Moldova a fost efectuat pe eșantion de 360 de oameni de afaceri din Centru, Sud și Nordul Moldovei. Întreprinderi (5-19 angajați) – 146 (41%), întreprinderi (20-99 angajați) – 134 (37%), întreprinderi (100+ angajați) – 80 (22%).
  29. Enterprise Survey, Moldova 2019, World Bank, EBRD
  30. CIVIS, Chișinău, 2017, efectuat pe eșantion de 504 întreprinderi, la nivel național cu ponderea SME de 97%, eroarea de eșantionare +/- 4,5%.
  31. Pe scala de 10 puncte, unde 1 = corupția în Moldova este o problemă foarte gravă, 10 = corupția în Moldova deloc nu este o problemă
  32. Efectuat de către CPR Moldova în perioada ianuarie – februarie 2020.
  33. F. Docquier, B. L. Lowell, and A. Marfouk (2009) A Gendered Assessment of Highly Skilled Emigration. Population and Develpoment Review 35(2):297–322
  34. Corruption and the shadow conomy: an empirical analysis, Axel Dreher, Friedrich Schneider, CESIFO Work Paper No 1653, category 1: Public Finance, January 2006
  35. Corruption and competition: Fair markets as an anti corruption device, Tina Soreide, Norvegian School of Economics, 2014
  36. Does Corruption Affect Access to Bank Credit for Micro and Small Business? Evidence from European MSMES, Emma Galli, Danilo V. Mascia,and Stefania P.S. Rossi, July 2017
  37. Examining the effect of corruption and Bureaucracy on SMEs, Kwamena Minta Nyarku, Stephen Oduro, University of Cape Coast, School of Business, 2017
  38. Unde 1= corupție, lipsă de etică și integritate , iar 10 = etică și integritate totală și lipsa corupției
  39. Conform rezultatelor chestionarului “Aprecierea impactului corupției asupra Întreprinderilor Mici și Mijlocii precum și percepția corupției de către acestea”
  40. “Combaterea corupției în Moldova: Ce poate face business-ul”, Veaceslav Ioniță, Viorel Pîrvan, IDIS Viitorul, 2017
  41. Întâlnirile au avut loc în perioada octombrie-decembrie 2019
  42. https://cna.md/libview.php?l=ro&idc=5&id=2657&t=/Serviciul-relatii-publice/Comunicate-de-presa/CNA-a-facut-radiografia-activitatilor-de-combatere-a-coruptiei-pentru-2019-Unde-au-fost-depistate-cele-mai-multe-acte-de-coruptie-si-cine-sunt-subiectii
  43. http://logos.press.md/1312_02_1/
  44. Studiu analitic privind fenomenul corupției în administrația publică locală din Republica Moldova, CNA, 2015
  45. Conform rezultatelor Chestionarului CPR, 2020
  46. Conform rezultatelor Chestionarului CPR, 2020
  47. Combaterea corupției în Moldova: Ce poate face business-ul”, IDIS Viitorul, 2017, pagina 16
  48. Unde 1= deloc nu cred că voi fi protejat, iar 5 = absolut convins că voi fi protejat
  49. Conform rezultatelor Chestionarului CPR, 2020
  50. Rezultatele întâlnirilor CPR Moldova cu reprezentanții sectorului ÎMM din Bălți, Soroca, Ștefan Vodă, Comrat și Cahul
  51. Rezultatele întâlnirilor CPR Moldova cu reprezentanții sectorului ÎMM din Bălți, Soroca, Ștefan Vodă, Comrat și Cahul